Disonanța cognitivă | Teoria care justifică greșelile și alegerile dăunătoare!

Disonanța cognitivă - Teoria care justifică greșelile și alegerile dăunătoare

Disonanța cognitivă poate fi tradusă ca un conflict interior între ceea ce facem și ceea ce gândim și/sau simțim. Totodată, disonanța cognitivă este și un proces deosebit de perfid al creierului care ne determină să găsim scuze, argumente, justificări sau beneficii pentru orice acțiune sau alegere toxică. Disonanța congnitivă este și un răspuns la faptul că nu ne place să fim inconsecvenți.

Când o acțiune este incompatibilă cu noi, dar totuși o înfăptuim, pentru a supraviețui cu creierii întregi și starea emoțională aproape intactă, ajungem să ne convingem pe noi înșine că ceea ce am făcut este perfect justificabil / rezonabil / necesar. Disonanța cognitivă ne face să ne adaptăm la un mediul neprielnic, în speranța că lucrurile vor reveni la normal sau că totul este doar temporar. Asta este disonanța cognitivă: o modalitate de a supraviețui, de a nu înnebuni sau de a ne continua plăcerile „vinovate”.

Disonanța cognitivă este și un mecanism de apărare prin care ne ajutăm să depășim o suferință / dezamăgire puternică!

De fiecare dată când înfăptuim o acțiune care ne încalcă setul de credințe, valori și principii, intră în scenă disonanța cognitivă. Acest mecanism al creierului acționează în defavoarea noastră aproape în orice context în care sunt implicate egoul și/sau atașamentul față de ceva sau față de cineva.

Exemple concrete de disonanță cognitivă:

Deși ne temem că am putea ajunge alcoolici, întrecem adesea măsura cu băutura și ne găsim scuze pentru a bea ori de câte ori avem ocazia.

Deși ne temem că am putea deveni obezi, mâncăm alimente nepotrivite și ne găsim justificări de fiecare dată pentru a opri la FastFood-ul din colțul străzii.

Deși ne temem că ne-am putea îmbolnăvi de cancer pulmonar, continuăm să fumăm și ne mințim că nouă nu ni se poate întâmpla, căci avem o sănătate de fier.

Deși suntem în relații urâte, nu ne despărțim de partenerii noștri abuzivi în speranța că într-o zi aceștia se vor liniști / schimba.

Deși se apropie un examen important și ne temem să nu îl picăm, în loc să învățăm, irosim timpul, petrecem, vizionăm seriale sau pur și simplu atârnăm în pat fără chef.

Deși stăm prost cu banii, facem cumpărături pe fond emoțional pentru a amorți nefericirea și ne „păcălim” că acele lucruri cumpărate chiar erau necesare.

Concluzia teoriei disonanței cognitive:

Așadar, de fiecare dată când persistăm într-un comportament toxic sau facem o alegere dăunătoare nouă, disonanța cognitivă își face de cap și ne determină să călcăm în picioare setul de credințe, valori și principii pe care le avem și de la care alegem să facem rabat pentru că ne justifica / argumenta acțiunea dăunătoare. Găsim o logică sau un beneficiu în orice, deși alegerea sănătoasă este să ieșim / să părăsim / să încetăm acel context potrivnic nouă.

Disonanța cognitivă este dăunătoare atunci când rămânem în relații abuzive, atunci când ne plafonăm crezând că mai bine nu există, atunci când acceptăm mai puțin decât merităm, atunci când îndurăm ceva pentru că avem impresia că atât valorăm, atunci când ne lăsăm forțați, manipulați și umiliți, atunci când suntem impasibili, atunci când n-avem chef și credem că lucrurile pot fi amânate. Dar cu toate acestea, deși acționăm cum acționăm, în sinea noastră se creează un conflict… și doare.

Cum identificăm disonanța cognitivă? Simplu! Suntem atenți la modul în care ne simțim. Conflictul interior generat de disonanța cognitivă se manifestă printr-o stare de vinovăție, nemulțumire, anxietate, furie, tristețe, nefericire, panică, îngrijorare sau neliniște, etc. Din păcate, autojustificarea nu poate anula starea neplăcută pe care o ai imediat după ce ai înfăptuit „nenorocirea”.

Când este folositoare / benefică disonanța cognitivă?

Disonanța cognitivă este benefică și folositoare atunci când găsim un sens într-o anumită durere, atunci când vedem luminița de la capătul tunelului, atunci când găsim o pârghie pentru a ne salva dintr-o suferință care nu are de ce să depășească granițele normalului. Sunt persoane care fac dintr-o întâmplare o obsesie pentru a se victimiza și pentru a suferi. Ei bine, pentru a nu pica în patima obsesiei, disonanța cognitivă ne ajută să găsim scuze / justificări chiar și pentru o tragedie.

Disonanța cognitivă este și o modalitate de a depăși un moment critic.

Tragedia, șocul sau pierderea cuiva sau a ceva ne pot marca profund. Pentru a depăși un moment critic, disonanța cognitivă ne ajută să găsim un sens / scop / argument suficient de convingător încât să ieșim cu bine din acea situație. Știți celebrele expresii: așa a vrut Dumnezeu, așa a fost să fie, asta i-a fost soarta, ce nu te omoară te face mai puternic, am renăscut ca pasărea Phoenix din cenușă, ei bine, ele nu sunt altceva decât un răspuns al disonanței cognitive. Și ce bine că există disonanța cognitivă în astfel de situații.

Când disonanța cognitivă este dăunătoare nouă, acest lucru indică faptul că nu suntem capabili încă să ne îndreptăm greșelile și să ne asumă răspunderea pentru faptele noastre și viața noastră.

Când disonanța cognitivă este benefică nouă, acest lucru indică dorința noastră de a supraviețui traumei și de a ne vindeca de ea.

Teoria disonanței cognitive a fost elaborată de Leon Festinger, psihosociolog americam, în anul 1957.

– II – 

S-ar putea să îți placă și articolul: Sindromul broaștei fierte | Mecanismul prin care abuzul devine tolerabil în timp!

Imagine de Comfreak de la Pixabay!

5 3 votes
Article Rating

Alătură-te grupului Vocea Creatoare

Dezvoltare personală Buzău

Vino la întâlnirile motivaționale și vei învăța să devii un om asumat, responsabil, determinat, puternic și fericit! Preia ACUM responsabilitatea pentru viața ta, sănătatea ta, succesul tău financiar, sentimentele și relațiile tale! Fă primul pas spre SCHIMBARE! Schimbarea începe cu TINE!

AFLĂ MAI MULT

Subscribe
Notify of
guest
2 Comments
Oldest
Newest Most Voted
Inline Feedbacks
View all comments

[…] putea să îți placă și: Disonanța cognitivă | Teoria care justifică greșelile și alegerile dăunătoare! […]

[…] Disonanța cognitivă […]